Soarta a facut ca anul ăsta să se împlinească 40 de ani de când mama a plecat. Lucrul ăsta poate marca un om pentru totdeauna. Cred că în cazul meu chiar așa s-a întâmplat.
Bunica mea a preluat îndatoririle ei din mers fără multe intrebări iar tata s-a refugiat în muncă, asta știa el să facă. Nu a știut să crească copil, a știut să muncească.
Bunica a reluat ceea ce începusem cu mama pe la 3 ani cu engleza, lucruri marunte, culori, numere, animale, propoziții simple. Pe la 5-6 ani cică să învăț ceva franceză, eu nu si nu, Batman! Mama, căci așa îi spuneam acum deja bunicii, (adevărul ca mamei mele i-am spus întotdeauna pe numele mic) avea o prietena franțuzoaică adevărată getbeget, care vazând "catârul" mi-a zis: nu vrei tu mon cher să intelegi ce le spune Rahan animalelor ălea? Am înghâimat un parcă... așa, foarte rușinat. Am inceput și franceza.
A început școala, moment în care a început să se înfiripe povestea de amor. Decît să învăț, preferam să mor cu o carte'n mâmă.
- Mamă, ce inseamna insulă?
- Vezi că ai DEX-ul in bibliotecă, ia și caută! Incepeam să boscorodesc, așa cum o face un copil răsfățat ce eram și căruia nu i se face pe plac și mă duceam spre bibliotecă.
- Mamă, da' ce e ăla misterios?
- Si eu care credeam ca ai învățat deja drumul ?!
- Păi să mă duc de fiecare dată să caut ce nu stiu??
- DA! A venit răspunsul. Eram un ghem de 7-8 ani și îmi aduc aminte că îmi uram bunica pentru că in loc să îmi răspundă mă punea să fac naveta către bibliotecă, întrerupându-mă din citit. Nu știam că voi ajunge acum să multumesc , si'n culcare si'n sculare, dumurilor ălora. Cam așa a început povestea mea de amor cu cărțile bunică-mii și erau și incă sunt multe, sau mai și adăugat cele pe care eu le-am cumpărat.
Nu stiu care să fi fost motivele dar acum vreo 10 ani am încetat să mai citesc, nu brusc dar încetișor și parcă îmi făcusem un scop din asta. Nici nu mi-am dat seama dar iubirea dintre noi ...... s-a stins. Mă gândesc că ar fi niste explicații, nu le-am căutat ....
Noii prieteni de pe facebook mi-au redeschis ceva pofte pe care le credeam demult stinse. Pofte de cultură, de citit, căci nu v-am spus, dar ajunsesem că citeam cu metru din bibliotecă, cam așa cum se bea berea, la metru.
Tentatia a fost mare când am citit un teaser al unei carți al unei foarte drăgălașe domnișoare, persoana publică, nu spunem nume. Am cumpărat cartea, m-am dus după autoare să mi-o semneze și am așezat-o pe birou. A stat cuminte fără să mă deranjeze până azi când mi-a spus auzi bă, mă bagi și pe mine in seamă? Am bagat-o in seamă, am pus mâna pe ea și dupa cele vreo 260 de pagini am lăsat-o jos, obosit si transpirat. Mi-am apris o tigară si mă simțeam ca un rege, ca un rege al timpului, am savurat fumul de parcă nu fumasem de 2 zile. Make up sex is good!!
Cred că reîncep aventurile și prima amantă a fost bună de tot.
By the way, Laura, tu vorbești despre tine in cartea ta, nu?
by BSTF
No comments:
Post a Comment